Eu..mai mult sau mai putin

Am stat ore intregi intr-o seara intinsa intr-un pat si m-am gandit ce as putea sa va mai "aberez" [own Rosioara Xoxo]. Mi-au trecut prin minte in cateva minute zeci de idei care au disparut mai repede decat aparusera. M-am gandit la lucruri de genul: Ce sunt prietenii? Ce este viata? Prostia e o boala?.. Astea sunt lucruri logice, cu o umila explicatie care probabil n-ar reusi sa multumeasca oe toata lumea. Dar nu, nu am de gand sa scriu ceva logic, pentru ca logica e departe de a-si gasi locul in mintea mea in acest moment.
Am sa scriu despre mine, despre ce cred ceilalti si despre lucrurile pe care altii probabil nu le vad. Despre prietenii mei, despre persoanele dragi, despre ceea ce-mi place si ceea ce urasc. Despre ceea ce am facut si ma bucura, despre ce am sa fac si ma determina sa fiu nerabdatoare.

Am stat si am privit in jurul meu si am descoperit ca se fac afirmatii aberante despre mine, din partea oamenilor care nu ma cunosc nici catusi de putin [desi asa credeau si asa credeam]. Am auzit afirmatii de genul [carora o sa le si raspund]:

" Vai, Silviuta, ce seamana fii-ta cu tine! " - Nu,cucoana, nu seman cu nimeni! Sunt eu si nimeni nu mai e ca mine! Deci, nici eu ca altii!

" Vai, Silviuta, da` unde era Valerica, cand ai facut-o pe asta mica, ca nu seamana deloc cu el? " - Normal, cum am mai spus , nu seman cu nimeni ! Si, daca tot sunteti curioase din fire, tata era pe holul spitalului in momentul ala.

" Uite la ea, ce mare s-a facut! " - Da si n-am de gand sa ma opresc. Te oftici?

" Vai, Silvia, are ochii identici cu ai tai! " - Mancati c***t..am ochii caprui, iar mama verzi.

" Uoau! Ce haine dragute ai ! " - Sa mor daca aveam nevoie de complimentu` tau..

" Vaaaai, se vede ca te-ai indragostit de X ! " - Ce face? Stii ceva ce eu nu stiu?

" Fata lu` Valer !" [own profa de religie] - Nu frate, sunt Andreea, nu fata lu` Valer..ce dracu`! Vezi tu in catalog vreun Valer?!

Astea sunt o mica parte din zecile de aberatii din jurul meu, pe care unii le considera logice. Ziceam ca nu abordez lucruri logice, asadar, de ce am comentat chestiile astea? Pentru ca sunt ilogice.

Da! Azi sunt poate prima data narcisista! Da! Ochii mei sunt superbi si ingrozitor de caprui azi si nu mai au tenta aia nenorocita de verde! Da, parul meu e mai cret ca niciodata si pana si bretonul sta de buna voie! Da, inca sunt cea mai inalta din clasa si inca imi pastrez greutatea! Ilogic,nu? Sunt banalitati care ma fac sa ma simt foarte bine.

Sunt fericita si am o mie de motive. Am prieteni, pe care [asa cum zice Dani] imi ia o jumatate de ora doar sa ii salut, il am pe EL, EL-ul meu, am in cap melodia aia veche pe care o caut de 2 ani incoace, nu am niciun complex [sau cel putin nu vreau sa recunosc ca am], am puterea sa imi ascund orice tristete, am puterea sa lovesc cu sau fara motiv, am putearea sa recunosc orice.

Deja e prea mult.. si aberatiile inca imi zburda prin creieras. Am o mie de idei despre ce as putea scrie despre mine, dar astea intr-un viitor apropiat. Asadar, multumesc pentru timpul pierdut in citirea aberatiilor mele!
Ciuss! :*

LING(Ă)Uşitorul

Cu toţii cunoaştem acea rasă de oameni care e mereu gata să-ţi facă un compliment, să ţi se alăture într-un potenţial “război”, să aprobe orice aberaţie pe care o spui, să-ţi fie mereu aproape [ până aici, descrierea prietenului perfect ], până în momentul în care, întamplător îl observi înjurându-te pe la spate [ act de curaj şi responsabilitate profundă ] şi aprobând ofensele aduse ţie.
De ce? Pentru că , la capitolul “ Cea mai veche meserie “, după preacurvie se ridică înălţător pupindosismul. Poate tocmai de aceea specimenele aparţinând acestor ramuri isi fac veacul târându-şi leşurile mizere împreună.
Revenind, îi spui în faţa ce ai auzit,ce te-a deranjat şi cu ce te-a călcat pe coadă şi albeşte ca varul de uimire. “ Eu ?! Cum poţi să spui aşa ceva ?! Despre tine?! Niciodată !! “. Şi-ncepe să jure, să injure, să-şi folosească organele în scopuri nevrednice şi să scuipe in sus sperând că vântul va îndrepta flegma către “duşmanul” tău , că doar încearcă să convingă că-ţi e alături în acest “ război “.
Astfel de îngeraşi gătiţi în haine fastuase, roşii , cu corniţele ascunse sub aureola strălucitoare, îi întalneşti la tot pasul. Şi nu mare ar trebui să vă fie mirarea când veţi descoperii că cei din jurul vostru îşi dezbracă haina de sfinţi.


Motto:
* Întotdeauna, şerpii ca şi linguşitorii sau alte animale târâtoare mi-au produs o impresie de profound dezgust. [ Vasile Alecsandri ]
** Cine ştie să linguşească, ştie şi să calomnieze. [ Napoleon Bonaparte ]
*** Fugi de linguşitori şi de cei care te laudă. [ Anton Pann ]
**** Linguşitorii se aseamană prietenilor, ca lupii câinilor. [ George Chapman ]

[ Ps: incercati sa va semnati la comentarii :-) ]

Picurii Ucigasi

Cercetători români, de teapa unor elevi [modeşti, de altfel] au descoperit că, aşa cum există oameni care urăsc întunericul,filmele de groază şi alte lucruri pe care unii le-ar considera banalităţi, există oameni [sau fiinţe,ca să zic aşa] care detestă apa. Cum aşa? Păi…

Imaginaţi-vă că sunteţi în mijlocul căii ferate şi spre voi se îndreaptă un tren pe care nu-l puteţi evita. Ei bine, puşi in aceeaşi situaţie, dar având apa ca inamic, aceşti „oameni” vor reacţiona de N ori mai îngrozitor, transformându-se în primate cu comportament de mahala.

Imaginaţi-vă privirea sfâşiată de teama a unui astfel de specimen la vederea picurilor ce-l ameninţă. Lovit, este brutal doborât la pământ de picăturicile de apă şi cu ultimele forţe [adunate din energia emanată de râsetele celor din jur] bălmăjeşte câteva mahalagisme. Se ridică în final şi începe să debiteze curioşilor amuzaţi un întreg roman despre cruzimea lumii de la crearea Pământului şi până la distrugerea orgoliului său de către nemiloasa apă.


Motto: " Foaie verde-verde, urs de pluş,pluş,pluş, hai mai fă şi tu un duş,duş,duş! "

[ Ps: incercati sa va semnati la comentarii :-) ]